Mama purtatoare - o solutie. Pro si contra.

[SelenaP]

Buna fetelor! Doresc sa particip si eu la aceasta discutie pe subiectul mama surogat. Incep prin a spune ca sunt o femeie in varsta de 29 de ani, casatorita de 3 ani si jumatate.
Sufar de sindromul ovarelor polichistice, depistat la varsta de 18 ani, dupa ce o perioada indelungata de la venirea primei menstruatii, m-am confruntat cu lipsa acesteia.
Menstruatia venea si la 3-4 luni, ceea ce m-a determinat sa merg la ginecolog pentru a depista vreo boala, medicul punandu-mi acel diagnostic.
Initial, pana sa ma casatoresc, nu am vrut pe viitor sa am copii, si nici sotul meu nu si-a exprimat aceasta dorinta ulterior.
Insa, dupa o vreme, instincul matern incepe sa iasa la iveala.
Dorinta de a avea un copil parca ne-a coplesit pe amandoi de-a dreptul.
Din pacate, sindromul ovarelor polichistice ne-a facut dificil procesul de a concepe un bebe.
Asadar, am hotarat sa merg la ginecolog pentru sfaturi, control amanuntit si pentru a primi un tratament pentru fertilitate.
Doctorul mi-a prescris Clomid, insa, fara succes.
Apoi, mi-a recomandat Letrozol, insa, s-a intamplat sa intampin niste reactii adverse care m-au determinat sa opresc tratamentul.
Sufeream de oboseala, stari de lesin, migrene puternice, dureri in piept, reactii care ma impiedicau sa-mi duc la bun sfarsit sarcinile de zi cu zi.
Unul din reactiile mai grave a fost sangerarea vaginala, care pe mine m-a speriat efectiv, si am luat decizia de a stopa de urgenta tratamentul.
O prietena de familie m-a sfatuit sa nu-mi pun sanatatea in pericol cu tot felul de medicamente si sa ma documentez despre metoda apelarii la o mama surogat.
Pentru ca nu stiam prea multe despre acest subiect, m-am documentat pe internet si am descoperit ca in Romania sunt unele probleme legislative in ceea ce priveste acest procedeu.
Adica am inteles ca trebuie sa adopt eu bebele de la mama care ne poarta copilul si asta implica ceva pasi pana sa se rezolve complet.
Si cum mie nu-mi surade ideea sa umblu pe la tribunale cu tot felul de hartogarii, am decis sa ma documentez pe internet si sa caut clinici specializate unde este legal acest lucru, in afara Romaniei.
Printre primele rezultate a aparut clinica BioTexCom, din Ucraina.
Am citit articolele de pe site, am citit despre servicii, am aflat ca la ei pachetele de servicii sunt mai ieftine decat in alte tari.
Am discutat cu sotul meu despre aceasta clinica si este de acord sa apelam la ei.
Deocamdata ni s-a comunicat prin telefon ca de la semnarea contractului pana la prima procedura FIV cu embriotransfer trec 2-3 luni.
Sunt sigura ca o sa merite experienta si asteptarea, ne dorim enorm de mult un copil.

[SelenaP]

VictoriaZ, in primul rand te felicit pentru puterea si rabdarea ta in procesul de a concepe un copil.
M-am emotionat foarte tare citindu-ti povestea si te inteleg perfect.
Ma bucur sa citesc si sa aud tot felul de astfel de povesti din partea unor femei iubitoare de copii care chiar isi dau silinta.
Tocmai acesti parinti care isi dau silinta asta si fac tot posibilul sa conceapa un bebe vor fi niste parinti minunati, cum mai rar vezi in ziua de astazi.
Pentru ca stim cu totii cati oameni nepregatiti sa faca un copil exista.
Si care din pacate nu ofera un mediu prielnic pentru cresterea unui copil.
Frecventez multe forumuri si vad cati copii tristi exista, care nu au parintii care sa-i sprijine, care sa se daruiasca lor, sa investeasca timp si bani pemtru fericirea lor.
Si mai ales, care sa-i asculte pe acesti copii.
Pentru ca, de cele mai multe ori, ei au nevoie doar sa fie ascultati si intelesi.
Si cand vad parinti buni care nu pot concepe un copil, tocmai parintii astia buni nu pot concepe un copil...
Acest lucru mi se pare extrem de nedrept si trist.
Viata din pacate este nedreapta, oameni buni.
Si oamenii buni trebuie de cele mai multe ori sa munceasca in plus si mai mult, ca sa primeasca ce merita si ce-si doresc cu adevarat.
Eu va tin pumnii tuturor femeilor ca in situatia Victoriei.
Pentru ca cu cat iti doresti mai mult un copil, si cu cat muncesti mai mult ca sa il ai, atunci clar vei fi un parinte de nota 10.
Iar acel copil va fi norocos sa va aiba.
Succes si sa auzim numai de bine!

[Dellia]

Selena P, ti-am citit postarea si vreau sa itispun ca eu am avut practic aceeasi problema.
Si pe mine m-au diagnosticat cu sindromul ovarelor polichistice adica o disfunctie ovariana care are efecte negative hormonale si metabolice asupra intregului organism.
Primele semene au fost aparitia menstruatiilor neregulate si intarzierea lor sistematica. Aveam un dezechilibru hormonal care se dadea pe fata si prin aparitia acneei, imi cadea parul excesiv si analizele hormonale aratu un exces de testosteron.
La control la ecografie ovarele erau marite si aveam forate multe formatiuni chistologice in jur de 1 cm.
Medicii au spus ca aceasta afectiune nefiind tratata la timp nu numai ca duce la infertilitate dar si poate fi o cauza a cancerului uterin.
Am primit un tratament indelungat si foarte chinuitor, dar tot pentru a ramane insarcinata si a ma bucura si eu si sotul de un copilas linga noi.
Eram un pic grasuta si trebuia sa scad in greutate asta era unul din pasii tratamentului si am administrat si metformina. Din start am fost impotriva unei chirurgicale ovariene de tipul rezectiei din motiv ca inca nu aveam nici un bebe. Si sigur ca imi doream unul.
Mai tarziu am administrat si Humegon si Pergonal pentru a produce o stimulare ovariana si pentru fertilizare. Nu am avut nici un rezulatat si din cazua tratamentelor ma simteam foarte rau. Permanent aveam greturi eram slabita de puteri. Aveam niste stari de anxietate si nu imi puteam controla emotiile. Deja nu mai intelegeam care era motivuL, din cauza pastilelor sau din cauza ca eram disperati si eu si sotul meu din dorinta de a avea copii…
Eram la limita ambii. Sotul nu mai putea sa ma vada in starea in care eram. Si deja eram decisi la ultimul tratament care medicul il recomandase.
Am consumat Gonadotropina care are ca efect creşterea nivelului principalilor hormoni feminini, estradiol şi progesteron. Din pacate acest tratament tot a avut un esec. Nu puteam sa raman insarcinata si gata. Eram deja cu moralul la pamant si sotul meu la fel.
Nu mai puteam sa rezist la astfel de tratamente, deja prea multe consumasem si incercasem.
Am hotarat cu sotul sa ne ducem intr-o vacanta sa ne relaxam si sa uitam un pic de probleme. La fel si sa imi revin dupa atatea tratamente ineficiente. Poate ele si ajutau pe cineva dar pe mine la sigur nu m-a ajutat.
Am fost in vacanta in Spania - Palma de Mallorca. Era foarte frumos si liniste, marea ma linistea atat de mult. Eu si sotul meu ne simteam ca la inceputul relatie si aveam o liniste sufleteasca enorma. Acolo am cunoscut un cuplu Spaniol care aveau o fetita de vre-o 5 ani. Cum am vazut-o inima mi s-a oprit in loc. Din nou mi-am adus aminte de marea mea dorinta de a avea un copil si ma uitam la fetita aia cu placere si cu o durere in suflet in acelasi timp.
Se juca cu o minge in nisip si la un moment dat arunca minge spre mine si soul meu.
Nu puteam sa o refuzam sa ne jucam si ne-am apropiat de ea. Parintii ei erau foarte atenti la noi si la ea.
Din fericire eu cunosc Spaniola si am facut cunostinta intr-un final cu parintii fetitei. Cred ca din start erau speriati si se gandeau ce mai vor si astia de la copilul nostru… Dar au parut a fi un cuplu foarte intelegator si chiar foarte amabil.
Noi i-am felicitat ca au o fetita minunata si acum mi-o aduc aminte cum era cu parul negru si foarte ondulat si niste ochisori mari si abastri ca cerul. Dra zambetul ei era ceva de nedescris…
Ne-am inteles sa iesim seara urmatoare imreuna la o terasa intr-un local care ei stiu ca gatesc foarte bine si noi sigur am acceptat. Mai ales la gandul sa vad fetita din nou…
Deci seara aia la terasa mi-a schimbat viata complet si mie si sotului meu… Noi am intrat in discutie si le-am povestit problema noastra sufleteasca ca nu putem avea copii… Mare mi-a fost mirarea can dam auzit ca ei tot au avut asa problema. Si eu o intreb “cum ti-a reusit?”.
Dupa care ei ne spun ca au apelat la o Mama Surogat. Sincer sa imi spus cineva pe loc atunci cand faceam tratamentele alea dureroase sa apelez la o mama surogat nustiu cum avea sa reactionez. Ca de felul meu tot timpul am fost impotriva la asa ceva. Dar acolo dupa ce am vazut fetita aia minunata si nici prin cap sa imi treaca ca a fost nascuta in asa mod. In fine era un copil ca toti copii si era minunata…
Sotul meu a fost primul care mi-a propus sa incercam si noi cu Mama Surogat. Asta m-a bucurat foarte mult ca el deja intelese ca eu nu pot sa mai fac nimic si nici sa ma chinui atita nu se merita.
Am intrebat unde s-au adresat si ma mirat foarte mult cand au spus ca la o clinica din Ucraina BioTexCom din Kiev. Ma asteptam sa fie la ei in tara in Spania clinica la care au apelat insa m-am gresit.
Parca mi-a fost frica sa mai intreb detalii despre cum e sa apelezi la o Mama Surogat, care e procedura. De parca ar fi fost o tema interzisa. Si sotul imi tot sugera sa cer un numar de contact de la clinica si adresa si sa ne ducem la o consultatie.
Deci a doua zi ne-am intalnit iarasi cu ei si m-am date u asa intr-o parte cu doamna sa vorbim ca intre femei. Si ea mi-a spus ca la clinica din Ucraina este cel mai bine de oarece dupa lege nu ai nici o problema. Ei au ales pachetul VIP Surrogacy si au avut parte de multe beneficii. Pe linga faptul ca si-au ales Mama Surogat au fost cazati in apartament luxos. In pret intra si alimentatia. La fel si pe perioada data au avut parte de o vacanta de neuitat in orasul Kiev. Au vizitat o multime de locuri interesante si frumoase.
Ei au ramas foarte multumiti de clinica si la fel au spus ca sunt foarte mutli oameni care apeleaza la clinica data din toate colturile lumii.
Acolo ei au si personal care vorbeste in mai multe limbi.
In final eu si sotul totusi ne-am hotarat si am apelat la clinica data BioTexCom din Kiev si am ales si noi pachetul VIP Surrogacy. Pe linga faptul ca ei ne-au tratat regeste si personalul vorbea chiar si in romana am avut in sfarsit bucuria de a imi tine propriul copil in brate.
Pana la urma urmei e copilul meu si a sotului meu chiar daca nu am purtat eu in burta copilul e al meu copilul. Am si eu o fetita care are deja 2 anisori si suntem foarte fericiti. O iubim mai mult decat orice in lume.
Si pot sa spum ca recomand clinica data si chiari iti sugerez Selena P sa nu te chinui atat de mult pe tine, corpul tau , mintea si sotul. Mama Surogat este o solutie foarte buna si eficienta in sitatia noastra…
Eu iti urez succes si sper sa revii cu noutati bune!

[andreea))]

Foarte mult fetelor ma bucur atunci cand vad mesaje cu final fericit!!! Stiu ca e foarte greu drumul pana la final, dar stiu ca merita, fiecare femeie e facuta sa fie mama, chiar si atunci cand nu a purtat copilasul 9 luni in burtica... Sa stiti ca avand grija, crescand copilasul in dragoste si caldura, oferindui iubire si pace, tot inseamna sa fii mama... Nu e nimic mai placut pe lume decat momentul cela cand iti cuprinzi micutul in brate, sau atunci cand il vezi ca fuge la tine cu o bucurie, sau cand te vede de dimineata si iti zambeste))
Daca as putea intoarce timpul inapoi, tot nu as schimba nimic, oricum as apela la o mama purtatoare, pentru ca datorita acestei doamne, astazi am copilasul langa mine, desigur si datorita clinicii care m-a ajutat in tot ce e legat de mama purtatoare, starea acesteia, nasterea bebeului si tot in rest. Suntem foarte bucurosi de sot ca am mers la ei si nu am dat in bara cum o faceam pana atunci. Deci fetele va indemn pe toate sa iubiti si sa fiti iubite, oricare ar fi situatia, nu refuzati la ce aveti, si nu uitati ca fiecare lacat are cheita sa...

[andreea))]

Apropo fetele, recent am aflat ceva despre asa zisa prietena, care la fel avea probleme legate de concepere, si care mereu se uita negativ la mame purtatoare, mereu se indigna faptului ca femeile se hotarasc la solutia data, chiar si de mine spunea acelasi lucru, cum asa eu am apelat la o astfel de mama. Acum prietena data are o fetita de 2 luni, si cel mai important, ca am aflat intamplator ca ea a apelat la fel la o mama purtatoare, doar ca ea a ascuns asta, purtand o burtica falsa, mai precis mai multe caci acolo ele vin dupa marime fiecare luna imi pare ca. Va dati seama acum cat de caraghioasa este situatia?
Si cand stau si imi amintesc de toate vorbele murdare ce tin de mamele purtatoare, cum naiba i se intorcea limba la miile cele de cuvinte care erau despre mamele purtatoare. Si eu mereu incercam sa o contrazic, spunand ca uite, daca nu femeia cea eu acum nu as fi mama, si asa mai departe. Cred ca era invidioasa ca noi cu sotul am devenit parinti iar ei nu. Mereu zicea ca ea isi va gasi medic competent care ii va indeplini dorinta, reprosandu-mi ca eu in loc sa apelez la o astfel de doamna mai bine imi vedeam de sanatatea mea decat de imbogatirea mamei surogat.
Acum nici nu stiu cum sa procedez cu ea mai departe? Inteleg daca doar ar ascunde faptul ca a apelat la mama purtatoare, dar cel mai tare ma facut sa ma enervez este ca mereu avea reprosuri fata de mamele purtatoare.
Voi ce parere aveti fetelor?

[Sorina Hariton]

Mda andreea)) imi dau seama cat e de obijduitor sa afli asa ceva si mai ales ca iti sunt prieteni. Este foarte obijduitor di ceea ca la lume ii este rusine ca au apelat la mama purtatoare(((
Inteleg si faptul ca poate nu au dorit ca in viitor copilul lor sa afle ca are undeva o mama biologica, pentru ca asta va duce la o mare trauma psohologica, dar totusi oricum ar putea evita momentele in care isi arata parerile contra referitor la mamele surogat.
Ma rog, lumea in ziua de astazi este foarte diferita, avand poate chiar si o mentalitate diferita de majoritate....

[SelenaP]

Inca ceva, am uitat sa adaug.
VictoriaZ, legat de ce ai zis tu cu stresul.
Sa stii ca stresul deregleaza tot in organism.
Iti spun asta din experienta, si din ce am mai auzit pe la alte prietene si cunostinte femei.
Chiar si doctorii pe la care m-am tot dus mi-au spus ca stresul este principalul factor in diverse afectiuni.
Va dau un exemplu, pe vremea cand nu-mi doream copii, ma stresam mai ales cu posibilitatea de a ramane insarcinata.
Intretineam relatii sexuale neprotejate in perioada mai putin fertila, si desi apelam la coitul intrerupt, tot ma stresam ca poate poate ramaneam insarcinata.
Si fix in perioadele astea de stres imi intarzia menstruatia pe putin o saptamana.

Legat de stres si de infertilitate, cum spuneam, acestea 2 sunt strans legate.
Stresul poate avea un impact dramatic in viata reproductiva a cuiva.
Relatia dintre stres si infertilitate poate fi vazuta fie cauzala (cand stresul cauzeaza infertilitatea) fie reactiva (cand infertilitatea cauzeaza stresul).
Daca am fi relaxate si daca nu am fi foarte preocupate de fertilitatea noastra, probabil am ramane insarcinate.
Dar pana la urma, nu e o regula, si isi fac simtite prezenta si alte afectiuni de ordin intim, cum am spus si eu, cu sindromul ovarelor polichistice, boala de care sufar, din pacate.

@ Dellia, mi-a placut mult povestea ta si m-a emotionat foarte mult.
Felicitari, si sa fii fericita alaturi de copilul tau mult dorit!
Sunt sigura ca vei fi o mama exemplu...
Dupa cum am zis intr-un post anterior, femeile care isi doresc cu atata ardoare un copil si care sunt dispuse sa faca atatea sacrificii, sunt fix mamele acelea de nota 11 care merita sa aiba un copil cu adevarat.


O sa revin cu noutati si o sa va povestesc si experienta mea la Kiev.

[SelenaP]

@andreea)), ceea ce ai spus despre asa zisa ta prietena mi-a atras atentia.
Nu stiu cum de e posibil ca o persoana sa fie atat de rea, ipocrita, prefacuta.
Si eu am intalnit la viata mea N persoane ipocrite, cele mai multe dintre ele fiind femei.
Insa, asa ceva rar mi-a fost dat sa aud.
Sa poarte burtica falsa atatea luni?! ))

Imi aminteste de un film, in care tot asa, era una care pacalise pe toata lumea ca e insarcinata, dar ea purtase burti false..
Cred ca Lindsay Lohan era actrita principala...
In fine, legat de nelamurirea ta, andreea...
Nu stiu cum de mai e cazul sa ne ceri parerea, e clar ca trebuie sa o inchei cu ea.
Trebuie sa ai grija cu ce fel de oameni te inconjori si pe care sa-i numesti prieteni.
Iti dai seama ca daca e in stare sa ascunda atat de bine ce a facut, mai nimic nu ar opri-o, nu?
O persoana ca ea clar nu e de incredere, si te-ai putea trezi cu surprize neplacute daca mai continui relatia cu ea.

Pana la urma ce are ea cu femeile care aleg sa fie mame surogat?
Cu acele femei care sunt in stare sa faca atatea sacrificii atatea luni de zile..
Acele femei care isi sacrifica in primul rand corpul, sanatatea pentru a face un cuplu fericit, oferindu-le un pui pretios si sanatos...

Repet, nu-mi pot da seama cum cineva poate fi atat de rau si ipocrit.

[Dellia]

Selena P mersi mult pentru urari de bine. Si tie mult succes si sa iti tii si tu mai repejor bebe in brate…
Dar ceea ce a povestit andreea)) chiar am ramas foarte uimita… Cum naiba poti sa ai asa prietena?
Deci in asa situatie se vede ca e o ipocrita si nu este sincera. Este o persoana falsa…
Sau altfel nu pot sa imi explic asa ceva… Sigur nu toate persoanele vor sa se afle ca au apelat la Mama Surogat, dar nici nu e cazul sa judeci persoanele care deja au apelat sau vor sa apeleze la o Mama Surogat . Trebuie sa ai o inima de fier si sa fii o persoana fara nici un simt sa discuti urat asa tema dar singur sa apelezi. Si mai ales sa te stradui sa ascunzi acest lucru prin o burta falsa…
Multa minte trebuie sa faci asa chestii… Dar daca era prientena si a vazut ca nu poate avea copii si nu are alta solutie cel putin putea sa vorbeasca cu tine andreea)) si sa recunoasca ca nu a avut dreptate, sa se consulte cu tine.. Nustiu.. ca intre prietene.
Fiecare are punctul sau de vedere dar nu e corect sa fii fals si ipocrit…
Mama Surogat nu e numai o persoana care isi da in chirie uterul pentru o suma de bani. Trebuie sa ai asa dorinta si vointa sa faci acest lucru. Doar sunt o multime de femei care sunt perfect sanatoase si pentru nimic in lume nu ar ajuta nici pentru o suma de bani o persoana sa ii duca copilul in burta…

[andreea))]

SelenaP…si eu credeam ca mai ipocrita femeie nu am vazut… (((
Sa iti povestesc.. Deci, cat ieseam in oras cu copilasii, mereu se lauda ca uite cat este ea de bravo ca a gasit un medic are a ajutat-o sa ramana insarcinata, dand de inteles ca eu sunt o nenormala ca am apelat la o astfel de femeie. Cand ii povesteam toate cuvintele ei sotului, el mereu imi spunea sa nu atrag atentia, caci ea doar isi arata prostia ei. Ea doar crede ca noi nu stim nimic, din acceasta cauza si minte in fata. Mi-a zis ca ea are cauzele ei din motivul carora procedeaza astfel, si cca sa-i dau crezare, sa nu o judec in nici un caz, ca noi nu stim ce se ascunde in spatele acestor minciuni murdare. Titi, intr-adevar, dupa discutia cu sotul am zis ca din momentul ce ea va incepe sa-mi povesteasa iarasi despre toate astea, eu sa nu ascult nici un gram din cele spuse, totul sa treaca pe langa urechi…
Deci, o noua iesire la plimbare cu ea, si din nou tema data, eu dupa sfatul sotului incerc sa nu atrag atentia, dar nu am putut rezista, la un moment dat i-am zis tot in fata, ca stiu de secretul cel mare ai ei si al sotului sau, si ca deja nu e o taina pentru mine ca si ea a pelat la o mama purtatoare, si cu atat mai mult ca a purtat o burtica falsa timp de 9 luni… huuuuuuuu))) Tin minte mimica de pe fata ei, de la o fata fericita, a trecut brusc intr-o fata socata, plina de furie, si asa mai departe… ea nu a stiut cum sa reactioneze, a ineput sa sa zica ca asta a fost ultima sansa, ca daca nu apela la o mama purtatoare, nu ar avea nici o data copilas… s-a sulat de pe banca si ingamfata a plecat… Va dati seama, ea care imi spunea in fata ca nici odata nu ar apela la o mama purtatoare, si ca mai nu stiu ce si mai nu stiu cum…ok, am zis bine, si mi-am vazut de griji. Cand i-am povestit toate intamplate sotului, el ca de obicei a inceput sa ma linisteasca zicand ca noi nu stim exat motivul, si ca nu trebuie sa o judec. Ca sa intelegeti, sotul meu e o fire linistita, care nu iubeste ispitele, scandalurile, si care mereu incearca sa vada paharul pe jumatate plin. Deci intr-o zi ma suna doamna in cauza sa ma scoata la o cafeluta, cica sa imi explice detaliat totul. Ce credeti ca mi-a spus? A zis ca sotul i-a spus in fata asa: ca daca nu ramane ea insarcinata, pai el pleaca de la ea. Va dati seama? In momentul cela ea a inceput sa planga… sincer vorbind si prin mine parca au trecut fiorii, sa imi spuna mie asa ceva sotul, nu stiu ce stare as fi avut… mi-a zis ca foarte greu ia fost sa faca acest pas,, caci daca nu sotul, ea niciodata nu ar apela la mama purtatoare. Din aceasta cauza, ea si-a comandat toate burticile, si le imbraca dde dimineata si pana seara, ca nimeni sa nu is idea seama, nici chiar parintii lor nu stiu de toata istoria data. Eu ii spun bine, inteleg foarte bine prin ce treci, dar pentru ce sa stai sis a ponegresti mamele purtatoare daca anume ele te-au ajutat sa-ti pastrezi familia, sis a obtii si un bebe? Pentru ce toata fatarnicia data, daca tot la ele ai ajuns…????????????
Cuvintele ei au fost asa, ea credea ca daca ea brusc isi va schimba parerea, lumea poate ii va da seama , si vor aparea vorbe, pentru ea era umilitor ca dupa vorbele pe care ea le spunea despre mame purtatoare, ea sa apeleze la femeia data, ii era rusine, ca uite tot a ajuns la ea, cu toate ca se batea cu pumnu in piept ca in nici un caz nu va apela …insa acum, ea e cea mai fericita ca aceasta femeie a ajutat-o atunci cand totul era rau, si ea ii multumeste si pana acum, o suna , ii scrie mesaje de multumire, nemaivorbind ca ea oferit si daruri.. apropos, a zis ca a apelat la clinica la care am apelat si eu,la Biotexcom din Kiev, de clinica cate cuvinte de bine am auzit din gura ei, ca ada comportament ca acolo ea nu a gasit pan acum nicaieri, si ce ia plaut cel mai tare ca acolo iau asultat istoria lor dcu sotul, si indata in aceeasi zi au inceput sa le ajute, nu au lasat cum sar spune pe saptamana viitoare… mi-a multumit si mie ca i-am zis de clinica data…
Deci fetele, cum zice sotul, nu alergati inaintea trenului, si nu judecati lumea, mai ales ca nu stiti ce se ascunde in spate…